O abordare realistă asupra sistemului de pensii

Dezbaterea O abordare realistă asupra sistemului de pensii

 

Marți, 22 octombrie 2013, la sediul Fundației Mișcarea Populară, a fost organizată dezbaterea O abordare realistă asupra sistemului de pensii, la care au participat importanți specialiști în domeniu din partea societății civile și a mediului universitar. Fundația Mișcarea Populară a fost reprezentată de dl. Marian Preda, președinte și de către membrii fondatori Cristian Diaconescu și Elenina Nicuț. Deși au fost invitați reprezentanți ai mai multor partide, inclusiv ministrul în exercițiu al muncii, Mariana Câmpeanu, singurul politician care a dat curs invitației a fost președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac.

Dl. Marian Preda, președintele FMP, decan al Facultății de Sociologie al Universității din București, reputat specialist în domeniul sistemului de pensii a ținut conferința inaugurală în care a pus în evidență contradicțiile și marile vulnerabilități ale sistemului de pensii din România. Pornind de la situația înregistrată astăzi la nivelul societății românești, unde coexistă 4,3 milioane de salariați și 5,9 milioane de pensionari (ceea ce corespunde unui raport de 1,3 pensionari/salariat) și la perspectiva măririi semnificative a acestui decalaj în deceniile care urmează, până la proporții catastrofale în momentul în care reprezentanții exploziei demografice planificate de autoritățile comuniste („decrețeii”) vor atinge vârsta pensionării (raportul va deveni atunci de 3 pensionari/1 salariat), profesorul Preda a prezentat niște grafice care au scos în evidență un alt paradox: rata sărăciei scade în România pe măsura înaintării în vârstă. Practic, poate în mod paradoxal, persoanele vârstinice, inactive în câmpul muncii, sunt la noi cele mai puțin atinse de flagelul pauperizării.

Soluția pentru evitarea unui iminent colaps social este previzibilă: creșterea numărului persoanelor active și reducerea numărului de pensionari. Situația se impune cu atât mai mult cu cât în România speranța de viață a crescut, în vreme ce jumătate din numărul persoanelor aflate la pensie nu au împlinit încă vârsta de 60 de ani. Astfel, potrivit statisticilor, femeile beneficiază de mai mulți ani de pensie decât cei petrecuți în câmpul muncii. Mai mult decât atât, potrivit unor studii, 38% dintre acestea ar dori să-și continue activitatea în câmpul muncii.

În acest context, Fundația Mișcarea Populară va milita pentru introducerea în noul Cod al muncii a DREPTULUI (N.B. – dreptului, nu obligației) femeilor de a rămâne active în muncă până la vârsta de pensionare a bărbaților.

Inițiativa profesorului Preda a fost excelent completată de doamna avocat Elenina Nicuț care a relatat faptul că a câștigat în instanță un proces, invocând Legea 202/2002, privind egalitatea de șanse, în urma căruia o femeie și-a dobândit dreptul de a-și continua activitatea la locul de muncă până la vârsta de pensionare a bărbaților aflați pe aceeași treaptă de încadrare.

Domnul Cristian Diaconescu a dat o dimensiune politică problemei, explicând felul în care diversele partide utilizează sistemele sociale în lupta pentru câștigarea puterii.

Foarte interesantă a fost perspectiva propusă de doamna  Suzana Dobre, directoare executivă la Expert Forum. Aceasta a pus problema corelării creșterii vârstei de pensionare cu cea a eficientizării sistemului public de ocupare a forței de muncă. Pentru că așa cum stau lucrurile în prezent, chiar dacă ar dori să-și continue activitatea, oamenii ajunși la vârsta de pensionare nu ar prea avea unde să o facă. Situație cu atât mai gravă cu cât guvernul tocmai a anunțat că a eliminat facilitățile pentru firmele care angajează personal cu vârste apropiate de anii de pensionare.

Gelu Duminică, din cadrul Agenției „Împreună” a propus, în contextul discrepanței tot mai greu de susținut dintre numărul persoanelor active și cel al asistaților sociali, încurajarea mediului de afaceri pentru a extinde aria contribuabililor în zonele și la categoriile vulnerabile ale populației (comunitățile de rromi).

Doamna Aurelia Curaj, de la Fundația Geron a atras atenția că există două categorii de vârstinici (cei „tineri” care ar dori, poate să fie activi, dar și cei „vârstinici”, care au nevoie de „confortul sfârșitului”. Nevoile acestora sunt diferite, iar pentru eficientizarea lor este nevoie de acordarea de facilități pentru piața privată de servicii.

Doamna conf. dr. Mihaela Lambru, de la Facultatea de Sociologie a Universității București  a militat pentru introducerea în România a asigurărilor de tip mutual, un model care ne lipsește și care și-a dovedit utilitatea de fiecare dată când a fost utilizat.

În final, toți participanții au salutat inițiativa Mișcării Populare de a organiza o astfel de dezbatere și au agreat propunerea de introducere în Codul Muncii a DREPTULUI  (încă o dată, nu a obligației) femeilor de a rămâne în câmpul muncii până la vârsta de pensionare a bărbaților.