marți, 29 octombrie 2013

Comunicat de presa


24 octombrie 2013

 

 

Comunicat de presă

 

Președintele Fundației „Mişcarea Populară”, Marian Preda, a transmis astăzi, 24 octombrie 2013, o scrisoare adresată ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu. Scrisoarea cuprinde o serie de concluzii și o propunere concretă rezultată în urma dezbaterii O abordare realistă asupra sistemului de pensii din România.

Fundația Mișcarea Populară propune o primă soluție pentru încurajarea rămânerii în activitate a persoanelor aflate încă în putere: includerea de urgență în Codul Muncii a DREPTULUI, NU A OBLIGAȚIEI, femeilor de a rămâne angajate până la vârsta obligatorie de pensionare a bărbaților.

Fundația o invită pe doamna Mariana Câmpeanu, în calitate de conducător al unui minister care și prin denumire este și al ”muncii”și al ”persoanelor vârstnice”, de persoană care a lucrat anterior în sistemul de pensii, dar și de femeie care, deși a depășit vârsta de pensionare, este încă activă, să facă demersurile necesare pentru introducerea acestor prevederi în Codul Muncii și astfel să acorde o șansă și altor femei care vor să muncească și nu să se considere o povară pentru un sistem public de pensii ineficient, falimentar. Fundația Mișcarea Populară, prin specialiștii ei, poate să ofere sprijin pentru fundamentarea și redactarea propunerii de modificare a Codului Muncii.

Fundația „Mişcarea Populară” a organizat marți, 22 octombrie 2013, ora 14.00, o dezbatere cu tema  O abordare realistă asupra sistemului de pensii din România. Discuțiile s-au desfășurat între specialiști, în afara agendei politice a vreunui partid.

 

 
Departamentul de Relaţii cu Pre


Scrisoare deschisa ministrului Muncii ,Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice



 

Către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice,

În atenția doamnei ministru Mariana Câmpeanu

 

Stimată doamnă ministru,

După cum știți din invitația pe care v-am trimis-o săptămâna trecută, Fundația Mișcarea Populară a organizat ieri, 22 octombrie 2013, ora 14:00, o dezbatere cu tema O abordare realistă asupra sistemului de pensii din România. Discuțiile s-au desfășurat între specialiști, în afara agendei politice a vreunui partid.

Vă transmitem mai jos câteva dintre concluzii și o propunere concretă rezultată în urma dezbaterilor la care ne-ar fi făcut plăcere să puteți participa, cu precizarea că ele sunt susținute nu doar de Fundația Mișcarea Populară, ci și de specialiștii prezenți la dezbatere.

Concluzii:

1.      România continuă să se afle în situația aberantă în care doar 4,3 milioane de salariați susțin 5,9 milioane de pensionari și beneficiari ai altor indemnizații plătite de Casa Națională de Pensii.

 

2.      Munca trebuie să fie pentru cât mai mulți adulți principala sursă de venituri și de bunăstare și nu transferurile sociale bazate pe împrumuturi publice tot mai mari. Singura modalitate de a echilibra structural sistemul de pensii este creșterea numărului de salariați și reducerea numărului de pensionari.

 

3.      Deși nivelul de trai al pensionarilor este scăzut, iar pensiile sunt mici, într-o Românie în general săracă, rata de sărăcie în rândul pensionarilor era, în 2010, de 3-4 ori mai mică decât la copii sau la tineri.

 

4.      Percepția publică a pensionarilor ca persoane vârstnice care au lucrat o viață de om și primesc pensie doar câțiva ani este, în multe cazuri, greșită. În anul 2009, peste jumătate dintre pensionarii aflați în plată nu atinseseră vârsta de 60 de ani. În ciuda creșterii treptate a vârstei legale de pensionare până la aproape 60 de ani la femei și 65 de ani la bărbați, vârsta medie efectivă de pensionare este de aproximativ 56 de ani la femei și 57 la bărbați. La aceste vârste, pentru cei pensionați în 2009, speranța de viață era de aproximativ 21 de ani la bărbați și 27 de ani la femei. Practic, femeile vor petrece în medie mai mulți ani la pensie decât în câmpul muncii.

 

5.      Pensionarea nu este un avantaj nici pentru pensionari și mulți dintre ei sunt scoși la pensie deși ar dori să muncească. Într-un studiu realizat în 2007 pe un eșantion reprezentativ de pensionari (date culese de IMAS, finanțare CES)

-          doar 17% erau mulțumiți de pensia lor

-          76% spuneau că viața lor ca pensionari este mai rea sau mult mai rea decât cea de dinainte de pensionare

-          doar 57% spuneau că în momentul pensionării nu ar fi mai vrut să continue să lucreze.

 

6.      Dintre pensionarii din luna septembrie 2013 aproximativ 57% sunt femei și 43% bărbați. Femeile sunt mult mai numeroase între pensionari și pentru că au speranță de viață mai mare, dar și pentru că se pensionează cu 5 ani mai devreme decât bărbații.

 

 

Întrebări:

1.      De ce România pensionează forțat și discriminatoriu femeile care ar mai dori să lucreze? Sunt domenii precum învățământul preuniversitar și sănătatea cu deficit de forță de muncă în care femeile sunt obligatoriu pensionate la 59 de ani și 8 luni, deși multe dintre ele ar dori să mai lucreze.

 

Propunere:

Fundația Mișcarea Populară propune o primă soluție pentru încurajarea rămânerii în activitate a persoanelor aflate încă în putere:

Includerea de urgență în Codul Muncii a DREPTULUI, NU A OBLIGAȚIEI, femeilor de a rămâne angajate până la vârsta obligatorie de pensionare a bărbaților.

 

Procedură:

Ø    înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, femeile care doresc continuarea activității vor notifica angajatorul cu privire la exercitarea acestui drept până la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru bărbați;

 

Ø    în cazul în care angajatorul ignoră notificarea și emite decizia în condițiile art. 56 alin. 2 din Codul Muncii, decizia este lovită de nulitate absolută, putând fi contestată, potrivit dreptului comun.

 

Suportul juridic:

Dreptul femeilor de a lucra până la aceeași vârstă ca și bărbații decurge din Directiva Consiliului nr. 76/207/CEE, cu modificările și completările aduse prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2002/73/CE, ambele transpuse în legislaţia internă prin intermediul Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, și a fost deja recunoscut printr-o decizie judecătorească internă irevocabilă, pe care o anexăm în copie. Decizia aceasta constituie un precedent ce trebuie inclus în Codul Muncii ca un drept explicit al femeilor de menținere în activitate până la vârsta legală de pensionare a bărbaților.

 

Vă invităm, doamnă Ministru, în calitatea dumneavoastră de conducător al unui minister care și prin denumire este și al ”muncii”și al ”persoanelor vârstnice”, de persoană care a lucrat anterior în sistemul de pensii, dar și de femeie care, deși a depășit vârsta de pensionare este încă activă, să faceți demersurile necesare pentru introducerea acestor prevederi în Codul Muncii și astfel să acordați o șansă și altor femei ca dumneavoastră care vor să muncească și nu să se considere o povară pentru un sistem public de pensii ineficient, falimentar.

Fundația Mișcarea Populară, prin specialiștii ei, poate să vă ofere sprijin pentru fundamentarea și redactarea propunerii de modificare a Codului Muncii.

Cu speranța că, în măsura în care timpul vă permite, ne veți onora cu prezența la următoarele dezbateri pe subiecte din sfera muncii și protecției sociale pe care Fundația Mișcarea Populară le va organiza și că vom beneficia de contribuția dumneavoastră în demersurile noastre concrete de promovare a deciziilor raționale, non-populiste, la problemele sociale grave cu care se confruntă România, primiți, doamnă ministru, întreaga mea considerație.

 

 

Prof. univ. Marian Preda,

 

Președintele Fundației Mișcarea Populară

O abordare realistă asupra sistemului de pensii


Dezbaterea O abordare realistă asupra sistemului de pensii

 

Marți, 22 octombrie 2013, la sediul Fundației Mișcarea Populară, a fost organizată dezbaterea O abordare realistă asupra sistemului de pensii, la care au participat importanți specialiști în domeniu din partea societății civile și a mediului universitar. Fundația Mișcarea Populară a fost reprezentată de dl. Marian Preda, președinte și de către membrii fondatori Cristian Diaconescu și Elenina Nicuț. Deși au fost invitați reprezentanți ai mai multor partide, inclusiv ministrul în exercițiu al muncii, Mariana Câmpeanu, singurul politician care a dat curs invitației a fost președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac.

Dl. Marian Preda, președintele FMP, decan al Facultății de Sociologie al Universității din București, reputat specialist în domeniul sistemului de pensii a ținut conferința inaugurală în care a pus în evidență contradicțiile și marile vulnerabilități ale sistemului de pensii din România. Pornind de la situația înregistrată astăzi la nivelul societății românești, unde coexistă 4,3 milioane de salariați și 5,9 milioane de pensionari (ceea ce corespunde unui raport de 1,3 pensionari/salariat) și la perspectiva măririi semnificative a acestui decalaj în deceniile care urmează, până la proporții catastrofale în momentul în care reprezentanții exploziei demografice planificate de autoritățile comuniste („decrețeii”) vor atinge vârsta pensionării (raportul va deveni atunci de 3 pensionari/1 salariat), profesorul Preda a prezentat niște grafice care au scos în evidență un alt paradox: rata sărăciei scade în România pe măsura înaintării în vârstă. Practic, poate în mod paradoxal, persoanele vârstinice, inactive în câmpul muncii, sunt la noi cele mai puțin atinse de flagelul pauperizării.

Soluția pentru evitarea unui iminent colaps social este previzibilă: creșterea numărului persoanelor active și reducerea numărului de pensionari. Situația se impune cu atât mai mult cu cât în România speranța de viață a crescut, în vreme ce jumătate din numărul persoanelor aflate la pensie nu au împlinit încă vârsta de 60 de ani. Astfel, potrivit statisticilor, femeile beneficiază de mai mulți ani de pensie decât cei petrecuți în câmpul muncii. Mai mult decât atât, potrivit unor studii, 38% dintre acestea ar dori să-și continue activitatea în câmpul muncii.

În acest context, Fundația Mișcarea Populară va milita pentru introducerea în noul Cod al muncii a DREPTULUI (N.B. – dreptului, nu obligației) femeilor de a rămâne active în muncă până la vârsta de pensionare a bărbaților.

Inițiativa profesorului Preda a fost excelent completată de doamna avocat Elenina Nicuț care a relatat faptul că a câștigat în instanță un proces, invocând Legea 202/2002, privind egalitatea de șanse, în urma căruia o femeie și-a dobândit dreptul de a-și continua activitatea la locul de muncă până la vârsta de pensionare a bărbaților aflați pe aceeași treaptă de încadrare.

Domnul Cristian Diaconescu a dat o dimensiune politică problemei, explicând felul în care diversele partide utilizează sistemele sociale în lupta pentru câștigarea puterii.

Foarte interesantă a fost perspectiva propusă de doamna  Suzana Dobre, directoare executivă la Expert Forum. Aceasta a pus problema corelării creșterii vârstei de pensionare cu cea a eficientizării sistemului public de ocupare a forței de muncă. Pentru că așa cum stau lucrurile în prezent, chiar dacă ar dori să-și continue activitatea, oamenii ajunși la vârsta de pensionare nu ar prea avea unde să o facă. Situație cu atât mai gravă cu cât guvernul tocmai a anunțat că a eliminat facilitățile pentru firmele care angajează personal cu vârste apropiate de anii de pensionare.

Gelu Duminică, din cadrul Agenției „Împreună” a propus, în contextul discrepanței tot mai greu de susținut dintre numărul persoanelor active și cel al asistaților sociali, încurajarea mediului de afaceri pentru a extinde aria contribuabililor în zonele și la categoriile vulnerabile ale populației (comunitățile de rromi).

Doamna Aurelia Curaj, de la Fundația Geron a atras atenția că există două categorii de vârstinici (cei „tineri” care ar dori, poate să fie activi, dar și cei „vârstinici”, care au nevoie de „confortul sfârșitului”. Nevoile acestora sunt diferite, iar pentru eficientizarea lor este nevoie de acordarea de facilități pentru piața privată de servicii.

Doamna conf. dr. Mihaela Lambru, de la Facultatea de Sociologie a Universității București  a militat pentru introducerea în România a asigurărilor de tip mutual, un model care ne lipsește și care și-a dovedit utilitatea de fiecare dată când a fost utilizat.

În final, toți participanții au salutat inițiativa Mișcării Populare de a organiza o astfel de dezbatere și au agreat propunerea de introducere în Codul Muncii a DREPTULUI  (încă o dată, nu a obligației) femeilor de a rămâne în câmpul muncii până la vârsta de pensionare a bărbaților.

marți, 15 octombrie 2013


Totul despre evaluarea de la clasa a VI-a, în 8 întrebări şi răspunsuri


1. Va fi evaluat copilul meu? Care este scopul organizării unei astfel de evaluări?




Toți copiii de clasa a VI-a din România vor parcurge această evaluare. Această evaluare NU este un examen şi NU este un concurs. Această evaluare are rol de preorientare.


 La această vârstă încep să se contureze caracteristicile specifice fiecărui elev. Este important ca profesorii şi părinţii să înceapă să-şi formeze o opinie asupra tipului de liceu pe care e mai potrivit să-l vizeze la finalul gimnaziului.

Această evaluare va permite dascălilor să înțeleagă progresul în timp al elevilor, capacitatea lor de a-și îmbunătăți situația, cât și orientarea școlară corectă.


2. Care sunt disciplinele la care sunt evaluați elevii?




Elevii vor fi evaluați prin două probe transdisciplinare: o probă de limbă și comunicare și o probă de științe.


3. Cine realizează subiectele?




Subiectele sunt elaborate de către experţi din cadrul ministerului.

Evaluarea elevilor este o ştiinţă. Ea nu se limitează doar la notă, ci și la alte caracteristici, care permit mult mai bine să înțelegem specificul fiecărui copil.


4. Cum influențează această evaluare evoluția elevului?



În funcție de rezultatul la această evaluare profesorii și părinții vor putea să colaboreze pentru a identifica, încă de acum, cele mai bune opțiuni pentru liceu.
În urma acestor evaluări, elevii,

profesorii și părinții vor avea mai multe elemente concrete pentru a decide, până la finalizarea gimnaziului, care este liceul care se potrivește cel mai bine fiecăruia.


5. Oare, la această vârstă, un eventual eșec nu conduce la demobilizarea copilului și, implicit, a părinților?



           Nu, pentru că rezultatul acestei evaluări nu este de tipul admis / respins. Comunicarea școlii cu părinții este esențială. E important ca părinții să înțeleagă bine rolul acestor evaluări, astfel încât să poată să participe la orientarea școlară pe baza unor rezultate reale și nu doar pe baza unor impresii. 
        Dirigintele, profesorii și părinții au rolul de a orienta elevii pe calea lor potrivită, iar elevii vor avea un real câștig din faptul că alegerea liceului va fi mult ușurată.


6. Această evaluare nu este un factor de stres în plus pentru elevi și părinți?




          Ca orice evaluare, ea poate să fie un factor de stres dacă părinții nu sunt corect informați. Milioane de copii din Uniunea Europeană sunt astfel testați de mulți ani. La această vârstă copiii sunt responsabilizați și pot să conștientizeze importanța unei corecte orientări școlare. Pe lângă cunoștințe, școala trebuie să ofere copiilor noștri și competențe.
       Competențele sociale, gestionarea responsabilităților, cât și gestionarea propriului parcurs școlar sunt esențiale pentru a avea tineri bine pregătiți și siguri pe ei și capacitățile lor.


7. Se vor realiza ierarhii?




Elevii comunică între ei și, în mod firesc, la această vârstă se compară unii cu alții. Unii vor avea mai mult succes la științe, alții la limbă și comunicare.
Rolul evaluării nu este de a stabili ierarhii, ci acela de a sprijini orientarea școlară.


8. Nu există pericolul organizării claselor în funcție de rezultate?




Nu. Segregarea copiilor în funcție de aceste rezultate ar fi o abatere extrem de gravă din partea dirigintelui și a directorului și ar fi sancționată exemplar.

Cadrele didactice din România au fost instruite în acest sens. Orice suspiciune că s-ar putea face așa ceva va fi temeinic verificată.
La finalul gimnaziului, însă, elevii vor opta fie pentru învățământul profesional, fie pentru liceul tehnologic, fie pentru liceul teoretic sau vocațional.
Această evaluare le permite elevilor, încă de la finalul clasei a VI-a, să reflecteze la propriul viitor și să se responsabilizeze.

© Fundația Mișcarea Populară

Material realizat de experții în educație ai Fundației Mișcarea Populară


Totul despre evaluarea de la clasa a IV-a, în 7 întrebări şi răspunsuri



1. Cine este evaluat? Care este scopul organizării unei astfel de evaluări?


 
          Nu toți copiii vor fi evaluați. Vor fi evaluați elevii din școli desemnate de către minister într-un eșantion național reprezentativ. Scopul acestei evaluări este să avem o imagine clară asupra modului în care copiii care au finalizat ciclul primar au dobândit cunoștințele și competențele necesare începerii cu succes a gimnaziului. Astfel, ministerul va avea o imagine clară asupra modului în care anumite politici specifice dau rezultate sau nu.
 

2. Care sunt disciplinele la care sunt evaluați elevii?


            Matematică și limba română.

3. Cine realizează subiectele?


         Subiectele sunt concepute de către experţi la nivelul ministerului. Evaluarea elevilor este o știință. Ea nu se limitează doar la notă, ci și la alte caracteristici, care permit mult mai bine să înțelegem situația specifică fiecărui copil.

4. Cum influențează calificativul primit evoluția elevului?

          Această evaluare nu influențează în niciun fel parcursul elevului. Obiectivul acestei evaluări este realizarea unei diagnoze a sistemului de învățământ primar.

5. Se vor realiza ierarhii?

          Nu. Acest lucru este exclus.

6. Nu există pericolul organizării claselor în funcție de rezultate?

         Nu. Segregarea copiilor în funcție de aceste rezultate ar fi o abatere extrem de gravă din partea învățătoarei și a directorului. Cadrele didactice din România au fost instruite în acest sens. Orice suspiciune că s-ar putea face așa ceva va fi temeinic verificată.

7. Dacă datele vor fi publice, părinții nu vor alege clasele de gimnaziu în

funcție de rezultatele de la evaluări?

         Nu, datele nu vor fi publice.

 

      © Fundația Mișcarea Populară
         Material realizat de experții în educație ai
                     Fundației Mișcarea Populară

Totul despre evaluarea de la clasa a II-a,
în 8 întrebări şi răspunsuri

1.   Va fi evaluat copilul meu? Care este scopul organizării unei astfel de evaluări?


Toți copiii de clasa a II-a din România vor parcurge această evaluare. Această evaluare NU este un examen şi NU este un concurs.

Scopul evaluării este dublu:

·         să știe, atât părinții, cât și învățătoarea, în ce măsură copilul și-a însușit elementele de bază specifice vârstei: scris, citit, socotit;

·         să se poată corecta eventualele dificultăți ale copilului pe parcursul celor doi ani care mai rămân la dispoziția învățătoarei (clasa a III-a și a IV-a).

În urma evaluării, învățătoarea va avea o imagine detaliată asupra copilului dumneavoastră și va putea mult mai ușor să corecteze, individualizat, eventualele dificultăți, vor putea fi identificate şi încurajate punctele tari ale fiecărui copil.

Această evaluare va permite dascălilor să înţeleagă progresul în timp al elevilor şi capacitatea lor de a-şi îmbunătăţi situaţia şcolară.

      2. Care sunt disciplinele la care va fi evaluat copilul meu?

Scris/citit şi socotit.
 

      3. Cine realizează subiectele?

Subiectele sunt elaborate de către experţi din cadrul ministerului. Evaluarea elevilor este o știință. Ea nu se limitează doar la notă, ci și la alte caracteristici, care permit mult mai bine să înțelegem specificul fiecărui copil, atât în punctele sale tari, cât și eventualele dificultăți.

      4. Cum influențează această evaluare evoluția copilului meu?

În funcție de rezultatul la această evaluare, învățătoarea va avea o imagine mult mai clară asupra eventualelor dificultăți specifice fiecărui copil. Astfel, împreună cu părinții, învățătoarea va putea să amelioreze situația propunând soluții specifice fiecărui elev, ca el să reușească mai bine.

      5. Oare, la această vârstă, un eventual eșec nu conduce la demobilizarea copilului și, implicit, a părinților?

         Nu, pentru că rezultatul acestei evaluări nu este de tipul admis/respins. Învățătoarea este un bun profesionist ce   știe să evite descurajarea copiilor care au și dificultăți punctuale.
 Învățătoarele sunt formate profesional și pentru a ști cum să gestioneze astfel de situații. Comunicarea școlii cu părinții este esențială. E important ca ei să înțeleagă bine rolul acestor evaluări, astfel încât să poată ameliora situația copiilor lor, fără tensiuni inutile. De exemplu, cu un copil care este creativ, dar are o mai mică putere de concentrare asupra unei sarcini, se vor desfăşura activităţi specifice în vederea creşterii capacităţii sale de concentrare, păstrându-se totodată firea sa creativă. Căldura părintească este esențială.

 

     6. Această evaluare nu este un factor de stres în plus pentru elevi și părinți?

Ca orice evaluare, ea poate să fie un factor de stres dacă părinții nu sunt corect informați. Evaluarea se va insera firesc în programul copiilor și este constructiv ca părinții să nu inducă teamă copilului pe această temă. Milioane de copii din Uniunea Europeană dau acest tip de testări de mulți ani. Este bine ca la vârsta de 8-9 ani copiii să înceapă să se simtă responsabili și să conștientizeze că este în puterea lor să-și amelioreze situația. Pe lângă cunoştinţe, şcoala trebuie să le ofere copiilor și competențe. Gestionarea responsabilităților este un lucru pe care școala trebuie să le ofere, încă de la cea mai fragedă vârstă.

 

      7. Se vor realiza ierarhii?

Exclus! La această vârstă ierarhiile nu au nicio relevanță. Obiectivul este să identificăm cât mai devreme vulnerabilități în dobândirea cunoștințelor și competențelor și să le corectăm pe parcursul clasei a III-a și a IV-a, ani în care elevii vor studia cu aceeași învățătoare.

 

      8. Nu există pericolul organizării claselor în funcție de rezultate?

Nu. Segregarea copiilor în funcție de aceste rezultate ar fi o abatere extrem de gravă din partea învăţătoarei și a directorului și ar trebui sancționată exemplar. Cadrele didactice din România au fost instruite în acest sens. Orice suspiciune că s-ar putea face aşa ceva va fi temeinic verificată.

 

 

 
Material realizat de experții în educație ai Fundației Mișcarea Populară
© Fundația Mișcarea Populară