Către
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice,
În
atenția doamnei ministru Mariana Câmpeanu
Stimată doamnă ministru,
După cum
știți din invitația pe care v-am trimis-o săptămâna trecută, Fundația Mișcarea Populară
a organizat ieri, 22 octombrie 2013, ora 14:00, o dezbatere cu tema O abordare
realistă asupra sistemului de pensii din România. Discuțiile s-au
desfășurat între specialiști, în afara agendei politice a vreunui partid.
Vă transmitem
mai jos câteva dintre concluzii și o propunere concretă rezultată în urma dezbaterilor
la care ne-ar fi făcut plăcere să puteți participa, cu precizarea că ele sunt susținute
nu doar de Fundația Mișcarea Populară, ci și de specialiștii prezenți la
dezbatere.
Concluzii:
1. România continuă să se afle în situația aberantă în care
doar 4,3 milioane de salariați susțin 5,9 milioane de pensionari și beneficiari
ai altor indemnizații plătite de Casa Națională de Pensii.
2. Munca trebuie să fie pentru cât mai mulți adulți
principala sursă de venituri și de bunăstare și nu transferurile sociale bazate
pe împrumuturi publice tot mai mari. Singura modalitate de a echilibra
structural sistemul de pensii este creșterea numărului de salariați și reducerea
numărului de pensionari.
3. Deși nivelul de trai al pensionarilor este scăzut, iar
pensiile sunt mici, într-o Românie în general săracă, rata de sărăcie în rândul
pensionarilor era, în 2010, de 3-4 ori mai mică decât la copii sau la tineri.
4. Percepția publică a pensionarilor ca persoane vârstnice care
au lucrat o viață de om și primesc pensie doar câțiva ani este, în multe cazuri,
greșită. În anul 2009, peste jumătate dintre pensionarii aflați în plată nu
atinseseră vârsta de 60 de ani. În ciuda creșterii treptate a vârstei legale de
pensionare până la aproape 60 de ani la femei și 65 de ani la bărbați, vârsta medie
efectivă de pensionare este de aproximativ 56 de ani la femei și 57 la bărbați.
La aceste vârste, pentru cei pensionați în 2009, speranța de viață era de
aproximativ 21 de ani la bărbați și 27 de ani la femei. Practic, femeile vor petrece
în medie mai mulți ani la pensie decât în câmpul muncii.
5. Pensionarea nu este un avantaj nici pentru pensionari și mulți
dintre ei sunt scoși la pensie deși ar dori să muncească. Într-un studiu realizat
în 2007 pe un eșantion reprezentativ de pensionari (date culese de IMAS,
finanțare CES)
-
doar 17% erau mulțumiți de
pensia lor
-
76% spuneau că viața lor ca pensionari
este mai rea sau mult mai rea decât cea de dinainte de pensionare
-
doar 57% spuneau că în momentul
pensionării nu ar fi mai vrut să continue să lucreze.
6. Dintre pensionarii din luna septembrie 2013 aproximativ
57% sunt femei și 43% bărbați. Femeile sunt mult mai numeroase între pensionari
și pentru că au speranță de viață mai mare, dar și pentru că se pensionează cu
5 ani mai devreme decât bărbații.
Întrebări:
1.
De ce România pensionează forțat
și discriminatoriu femeile care ar mai dori să lucreze? Sunt domenii precum învățământul
preuniversitar și sănătatea cu deficit de forță de muncă în care femeile sunt obligatoriu
pensionate la 59 de ani și 8 luni, deși multe dintre ele ar dori să mai lucreze.
Propunere:
Fundația Mișcarea Populară
propune o primă soluție pentru încurajarea rămânerii în activitate a
persoanelor aflate încă în putere:
Includerea de urgență în
Codul Muncii a DREPTULUI, NU A OBLIGAȚIEI, femeilor de a rămâne angajate până
la vârsta obligatorie de pensionare a bărbaților.
Procedură:
Ø înainte
de împlinirea vârstei standard de pensionare, femeile care doresc continuarea
activității vor notifica angajatorul cu privire la exercitarea acestui drept
până la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru bărbați;
Ø în
cazul în care angajatorul ignoră notificarea și emite decizia în condițiile
art. 56 alin. 2 din Codul Muncii, decizia este lovită de nulitate absolută,
putând fi contestată, potrivit dreptului comun.
Suportul juridic:
Dreptul femeilor de a lucra până la aceeași vârstă ca și
bărbații decurge din Directiva Consiliului nr. 76/207/CEE, cu modificările și
completările aduse prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.
2002/73/CE, ambele transpuse în legislaţia internă prin intermediul Legii nr.
202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi
bărbaţi, și a fost deja recunoscut printr-o decizie judecătorească internă
irevocabilă, pe care o anexăm în copie. Decizia aceasta constituie
un precedent ce trebuie inclus în Codul Muncii ca un drept explicit al femeilor
de menținere în activitate până la vârsta legală de pensionare a bărbaților.
Vă invităm, doamnă Ministru,
în calitatea dumneavoastră de conducător al unui minister care și prin denumire
este și al ”muncii”și al ”persoanelor vârstnice”, de persoană care a lucrat
anterior în sistemul de pensii, dar și de femeie care, deși a depășit vârsta de
pensionare este încă activă, să faceți demersurile necesare pentru introducerea
acestor prevederi în Codul Muncii și astfel să acordați o șansă și altor femei ca
dumneavoastră care vor să muncească și nu să se considere o povară pentru un sistem
public de pensii ineficient, falimentar.
Fundația Mișcarea Populară,
prin specialiștii ei, poate să vă ofere sprijin pentru fundamentarea și redactarea
propunerii de modificare a Codului Muncii.
Cu speranța că, în măsura
în care timpul vă permite, ne veți onora cu prezența la următoarele dezbateri pe
subiecte din sfera muncii și protecției sociale pe care Fundația Mișcarea Populară
le va organiza și că vom beneficia de contribuția dumneavoastră în demersurile noastre
concrete de promovare a deciziilor raționale, non-populiste, la problemele sociale
grave cu care se confruntă România, primiți, doamnă ministru, întreaga mea considerație.
Prof. univ. Marian Preda,
Președintele Fundației Mișcarea Populară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu